search instagram arrow-down

Facebook

Pământul este rece și mort, iar tu stai jos, pe el, cu capul sprijinit în mâini. Ești în centrul unui cerc, iar cercul este mărginit de o graniță de foc sălbatic, care te-ar putea arde dacă te aproprii prea tare de el.

Crezi că ești în siguranță acolo unde stai acum, dar frigul devine din ce în ce mai greu de suportat. Ți-a intrat deja în oase, și încet îți stinge toată căldura pe care o mai ai în suflet. Îți fură energia.

Ai vrea să te ridici de pe pământ și să fugi spre căldură, spre ceva ce știi că îți aparține și îți face inimia să bată în continuare, dar totuși nu o faci. Ești în impas, pentru că nu poți trece granița de foc fără să te arzi.

Îți vorbesc despre tine, despre visurile tale, pe care spui că nu le poți îndeplini din cauza circumstanțelor. Știi că ele îți aparțin în totalitate și te definesc, că ți-ar aduce fericire și ți-ar face viața de zece ori mai frumoasă, dar te limitează circumstanțe precum starea ta financiară, relațiile pe care le ai sau nu, statutul tău sau condiția ta fizică. Spui că te limitează oamenii din jurul tău, cu toată negativitatea lor, spui că ei te trag înapoi, că ceea ce vrei să faci nu ar trebui să fie așa, nu este de ajuns sau nu va funcționa.

Și, desigur, ți-e frică să te arzi.

“Okay, fac asta, dar dacă nu este o idee bună?”, “Dacă dau greș?”, “Dacă oamenii nu mă vor lua în serios?”, ” Poate e doar o pierdere de timp, poate ar trebui să mă concentrez pe altceva.”, “Dacă mă voi răni?”, “Mă vor refuza și voi arăta absolut stupid în fața lor.”,  “Nu cred că o să meargă, nu cred că o să reușesc, mai bine nu fac asta, mai bine fac altceva”.

Iluzie. Focul este doar o iluzie. Cercul de pământ rece și mort este o bucățică din mintea ta, din care refuzi cu toată încăpățânarea să evadezi, din cauza faptului că ți-e frică de ce ar putea merge prost. Normal că este mult mai sigur să stai pe loc, dar dacă vei continua să faci asta, toate visurile tale, toată energia ta, toată viața din tine se vor stinge.  Tot ceea ce înseamnă “tu”, va dispărea treptat. Visurile unui om, după părerea mea, reprezintă cea mai frumoasă modalitate de a caracteriza acel om.

Nu renunța la tine și la visurile tale doar pentru că ți-e frică de urmări și de necunoscut. Ceea ce porți în suflet este unic în lume, la fel cum ești și tu. Dacă alegi să nu îți îndeplinești visurile, alegi să nu transformi lumea în care trăim într-un loc mai bun, doar prin simplul fapt că ai avut ceva de oferit pe acest Pământ, oricât de mic sau mare ar fi acel ceva. Chiar dacă nu realizezi, prezența ta în viețile altor oameni poate schimba destine. Ești de neoprit, singurele tale limite sunt cele pe care alegi în mod voluntar să ți le impui. Nimeni și nimic de pe această lume nu are puterea să stingă ceea ce porți în piept, cu excepția ta.

Lasă oamenii să vadă cum flăcările graniței tale se reflectă în ochii tăi, în timp ce înaintezi cu hotărâre spre ieșirea din propria ta închisoare.

Leave a Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: