search instagram arrow-down

Facebook

“Aceste ruine ale timpului reprezintă o adevărată comoară pentru comunitatea locală, pentru că istoria ce însoțește monumentele reflectă frumusețea și unicitatea evenimentelor despre care v-am vorbit cu câțiva metri mai înainte, acolo, chiar vizavi de standul cu gogoși și suvenire. Acum, să vă povestesc puțin despre cum cetatea a fost invadată de către romani și cum au reușit aceștia să…”

“Lună de miere, serios, asta e lună de miere?! M-ai adus să văd niște bolovani!” se plângea o domnișoară cochetă, în timp ce își făcea vânt cu un evantai.

Eu m-am retras mai la umbră, fiind sprijinită de peretele unui zid, de unde îl puteam asculta liniștită pe ghidul nostru turistic cum explică și detaliază cu pasiune aspecte legate de dimensiunea și istoria “bolovanilor”.

Sunt departe de casă, într-un loc în care îți imaginezi de foarte multe ori pe zi cum ar fi să plimbi un ventilator, ca și când ai trage cu lesa un câine leneș după tine.

Sau să ai o mini-piscină portabilă.

Sau poate o ladă frigorifică pe care să o porți cu tine și să te ghemuiești în ea și să nu mai ieși de acolo până când va bate puțin vântul și va fi acceptabil să ieși afară.

Dumnezeule, câte tâmpenii îmi trec prin cap, în loc să fiu atentă la vorbele ghidului turistic. Arunc o privire către partenerul domnișoarei cochete și fără să vreau, îmi mișc capul de la stânga la dreapta, în semn de negație, gândindu-mă: “Omule, serios acum, dacă mie-mi umblă mintea la ventilatoare pe care să le plimbi în lesă, piscine portabile și lăzi frigorifice, îți dai seama cât de palpitantă e situația și pentru soția ta!”

Bun, am fabulat destul despre cum aș putea să mă răcoresc, dar până la urmă am decis să aleg o variantă clasică și accesibilă, adică să mă duc să-mi cumpăr de undeva o sticlă de apă.

Mă strecor printre pălării de paie, camere foto și evantaie, și ajung în cele din urmă pe un drumuleț mai liber, căutând un loc de unde aș putea să-mi cumpăr sursa de hidratare. După puțin timp zăresc o coadă imensă și mă gândesc că acolo este locul în care trebuie să ajung.

Trec printre oameni veniți de prin toate părțile lumii, și aud fel de fel de cuvinte pe care nu le pot înțelege. Unii turiști sunt tare fascinați de ceea ce văd, alții stau cu ochii în telefoane, alții se plâng că le este foarte cald, probabil, și tot așa.

Mă pun frumos la coadă și îmi pun mâinile în șold. Îmi dau capul pe spate, ca să mă pot uita la cer, și încerc să intimidez cumva soarele ca să se mai potolească puțin. Nu merge.

Nasol.

Un grup de lângă mine a izbucnit în râs, iar eu inevitabil mi-am îndreptat atenția către el. Un domn gesticula și vorbea în rusă, iar ceilalți îl aprobau și râdeau în continuare. Era mare veselie acolo, tocmai de aceea mi-a fost foarte ușor să sesizez o scenă interesantă.

Puțin mai la dreapta lor, sprijiniți de un ziduleț de piatră, stăteau o femeie în vârstă și un copil. Femeia era înaltă, avea pielea albă și părul blond, motiv pentru care mi-am imaginat că provine din țările nordice. Copilul, în schimb, avea trăsături asiatice, cu părul negru ciufulit și brațele slabe încrucișate. Ei doi nu rădeau. Se uitau într-un punct comun și păstrau liniștea, analizând ruinele. Ambii erau pierduți în lumea lor, dar deși cei doi oameni erau diferiți, expresia lor îmi părea cumva aceeași.

Două vârste diferite, două naționalități diferite, două povești diferite, două mini-universuri diferite.

Cred că locurile conectează oamenii, într-un fel.  Oriunde te-ai afla în acest moment, cineva a fost deja acolo înaintea ta. Când? Nu știu, poate acum o zi, poate acum un an, poate acum 10 ani, poate acum 1000, dar sigur a fost. Sunt și au fost prea mulți oameni pe planeta aceasta ca cineva să nu fi trecut măcar o dată prin locul în  care te afli tu acum. Cineva s-a uitat în direcția în care te uiți tu acum. Poate cineva a văzut lucrurile pe care le vezi tu acum. A simțit ceea ce simți tu acum. Poate a scos pe gură exact aceleași cuvinte ca ale tale, pentru că s-a gândit fix la ceea ce te-ai gândit și tu.

Și știi ceva?

Pentru un moment, a fost exact ca tine.

Mi-am imaginat un soldat roman echipat de război,  plin de mușchi și cicatrici, cu barbă și cu o suliță în mână, stând exact în locul meu, uitându-se exact în aceeași direcție, contemplând la ceva asemănător gândurilor mele.

În acel moment, bucățica de pământ pe care picioarele mele o atingeau, a funcționat pentru mine ca o mașină a timpului, pentru că m-a aruncat înapoi în istoria de acum un car de ani, conectându-mă cu un bărbat care n-avea idee că în viitor, o româncă va sta în locul lui și se va uita în aceeași direcție, gândindu-se dacă nu la același lucru, măcar la ceva asemnănător.

Ar fi fost pe aceeași lungime de undă cu mine. Poate că în locul în care te afi acum, ai și tu un cineva al tău. Cineva-ul acela poate era de altă vârstă, sex, naționalitate, poate alerga cu sulița după vreun animal, dar ți-ar fi zis: La fel simt și eu, la fel cred și eu.

Îmi vei spune: “Așa, și? Asta a fost cândva, și persoana aceea poate nu mai există.”

Așa-i, poate nu mai există, dar locul sigur da.

Atunci când călătorești, în mod inevitabil te conectezi la trecut. La oameni care au gândit ca tine, au făcut ca tine, au simțit ca tine. Locul acela pe care îl vei vizita te va aduce mai aproape de niște gânduri, emoții și sentimente pe care și alții le-au avut înaintea ta și ele te vor ajuta să te descoperi mai bine, și să realizezi că nu ești singur/ă în toată lumea aceasta, pentru un cineva fie a fost, este sau va fi ca tine, pentru un moment din toată viața lui.

Nu știu ce a simțit romanul bărbos și plini de mușchi în continuare pe vremea lui, dar dacă în acel moment eu aș fi avut o suliță, bănuiești și tu ce aș fi făcut cu ea atunci când am zărit scris mare, negru pe alb: WC.

Da, în loc să stau la coadă pentru apă, am stat la coadă pentru toaletă publică.

Leave a Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: